Clasorul de jurisprudenţă CEDO online

Proiectul „JurisClasor CEDO” reprezintă o iniţiativă a autorilor culegerii de jurisprudenţă „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile”, iniţiativă pusă în practică de Editura Universitară, care deţine drepturile de autor asupra lucrării, protejate de legislaţia internă şi internaţională (copyright), în colaborare cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului.

Proiectul cuprinde două secţiuni distincte, respectiv o revistă online în care sunt publicate articole de specialitate, hotărâri importante pronunţate de CEDO împotriva României, hotărâri relevante pentru dreptul intern, pronunţate şi împotriva altor state, decizii de inadmisibilitate, noutăţi privind drepturile omului, recenzii ş.a.m.d., precum  şi o bază de date cu motor de căutare în funcţie de diverse criterii.

Scopul bazei de date este reprezentat de publicarea online a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în limba română. În principal, vor fi introduse hotărârile în cauzele împotriva României, iar pe măsura dezvoltării proiectului, vor fi introduse şi cauze împotriva altor state, traduse în limba română. 

Utilitatea practică a clasorului de jurisprudenţă online rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunţate de Curtea europeană în cauzele împotriva României,  inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesaţi să poată avea acces. Baza de date conţine şi hotărârile pronunţate în anul în curs, iar pe viitor jurisprudenţa va fi actualizată la câteva zile de la pronunţarea de noi hotărâri de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Detalii

Hotărâri importante

Neîncălcarea dreptului la viaţă privată şi corespondenţă în cazul accesării şi verificării de angajator a contului profesional Yahoo Messenger utilizat de un angajat al său: Prin hotărârea din 12 ianuarie 2016, pronunţată în cauza Bărbulescu c. României (cererea nr. 61496/08), Secţia a IV-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului a constatat că nu a fost încălcat art. 8 din Convenţie privitor la viaţă privată şi corespondenţă în cazul în care angajatorul privat monitorizează comunicările realizate de un angajat al său prin intermediul contului Yahoo Messenger, creat în scopul exclusiv al desfăşurării activităţii companiei, iar concedierea angajatului s-a întemeiat pe abaterea disciplinară a acestuia, constând în utilizarea poşte ... [Citeste]

Mischie v. Romania: Încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie, deoarece instanţa de recurs a dispus condamnarea inculpatului fără audierea martorilor audiaţi de instanţa de fond. ... [Citeste]

Noutăţi drepturile omului

Declarația de la Bruxelles cu privire la punerea în aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului: În continuarea procesului de reformare a Curții Europene a drepturilor omului (Curtea), o conferință cu privire la punerea în aplicare a Convenției Europene a Drepturilor Omului (Convenția) a avut loc la Bruxelles între 26 și 27 martie 2015. În urma aceste conferințe s-a adoptat Declarația de la Bruxelles în vederea stimulării procesului de reformă menită să asigure eficacitatea pe termen lung a Convenției.[1] Declarația stabilește un plan de acțiune pe trei axe, și anume: interpretarea și aplicarea Convenției de către Curte; implementarea hotărârilor Curții la nivel național și supravegherea executării hotărârilor Curții. Cu privire la interpretarea și aplicarea Convenției de către Curte, este de remarcat faptul că instanța europeană este încurajată să coopereze cu Statele Părți și cu Comitetul Miniștrilor, să mențină un dialog constant cu instanțele naționale superioare, să-și motiveze pe scurt și deciziile de inadmisibilitate și deciziile privind măsurile provizorii (chiar începând din ianuarie 2016) și să asigure o mai mare transparență a stadiului în care se află cererile pe rolul său, astfel încât părțile să fie la curent cu evoluț ... [Citeste]

Articole de specialitate

Problema restituirii proprietăților confiscate Bisericii Catolice în timpul regimului comunist în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului: I. Scurt istoric Problema restituirii proprietăților confiscate Bisericii Catolice în timpul regimului comunist este una complexă și de anvergură, așadar, inevitabil, Curtea de la Strasbourg a fost chemată să se pronunțe asupra modalităților de soluționare a acestui tip de dispute. Subiectul a fost și va fi unul sensibil prin prisma dimensiunii sale, fiind vorba despre proprietăți extinse, și, mai ales, a părților în litigiu – Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă. Reclamante în acest tip de cauze sunt parohii catolice, cărora, prin Decretul nr. 358/1948, prin care cultul uniat a fost considerat dizolvat, iar practicanţii săi au fost obligaţi să treacă la cultul ortodox, le-au fost confiscate bunurile de cult. Ulterior, aceste bunuri au fost transferate Bisericii Ortodoxe în temeiul Decretului nr. 177/1948 care prevedea că, dacă majoritatea enoriaşilor unui cult deveneau membri ai unei alte biserici, bunurile care au aparţinut cultului abandonat urmau să fie transferate în patrimoniul cultului care îi primise pe aceştia. După căderea regimului tota ... [Citeste]

Abordarea încălcărilor sistemice și structurale ale drepturilor omului în jurisprudența CEDO. Procedura hotărârii-pilot: S-a spus de multe ori că „CEDO este victima propriului succes”, sintagmă care se traduce prin aceea că atât numărul de cereri, cât și numărul de hotărâri pronunțate a crescut exponențial în ultimii ani. Ceea ce se spune mai puțin însă este că marea parte a acestor cereri o constituie așa-zisele „cereri repetitive”, care își au originea într-o disfuncționalitate sistemică sau structurală la nivel intern. În jurisprudența actuală, o problemă sistemică desemnează o situație care afectează, în principiu, un număr mare de persoane și rezultă nu din acțiunea sau inacțiunea unui stat, ci dintr-o prevedere legală sau practică administrativă defectuoasă și care necesită o modificare legislativă, însoțită de măsuri administrative și bugetare adecvate. O problemă structurală este cea care rezultă dintr-o disfuncționalitate de sistem, de obicei ca urmare a insuficienței resurselor bugetare sau organizatorice. Deși problema juridică este identică în toate aceste cereri repetitive, procesarea lor este cro ... [Citeste]

Paralelă între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată. Jurisprudența CEDO privind legala compunere a instanței de judecată, ca garanție a dreptului de acces la un tribunal independent și imparțial: În practică se face deseori confuzie între principiul repartizării aleatorii a dosarelor și principiul continuității completului de judecată, deși distincția este evidentă la o analiză atentă. Întrucât normele de organizare judiciară sunt asemănătoare în materie penală cu cele din materie civilă, iar dosarele civile au o proporție cantitativă considerabilă, analiza va privi reglementarea acestor principii din perspectiva dreptului privat. Potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. 1. Principiul repartizării aleatorii presupune distribuirea dosarelor – de regulă - prin intermediul unui sistem informatizat sau – cu titlu de excepție - potrivit metodei ciclice, completul de judecată fiind stabilit în mod aleatoriu (după o succesiune nepredictibilă), cu excluderea factorului decizional uman, dintre mai ... [Citeste]

Hotărâri relevante

Limitele imunității de jurisdicție a statelor în materia conflictelor de muncă. Încălcarea dreptului de acces la o instanță prin recunoașterea necondiționată a acestei imunități. Hotărârea pronunțată de CEDO în cauza Radunovic și alții c. Muntenegrului: Într-o hotărâre recentă, pronunțată în cauza Radunović și alții contra Muntenegrului[1], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat respectarea art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale raportat la aplicarea principiului imunității de jurisdicție a statelor, evidențiind din nou limitele acestui principiu în materia conflictelor de muncă. 1. Prezentarea hotărârii Reclamanții au fost angajați ai ambasadei SUA din Muntenegru. Primul reclamant desfășura activități de protocol și traducer ... [Citeste]

Eliberarea din funcție ca urmare a refuzului acordării autorizației de acces la informații clasificate. Imposibilitatea contestării în fața unei instanțe a acestui refuz. Încălcarea art. 6 din Convenție. Hotărârea CEDO în cauza Miryana Petrova c. Bulgariei: Într-o hotărâre recentă, pronunțată în cauza Miryana Petrova contra Bulgariei[1], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat respectarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în legătură cu posibilitatea unui angajat de a contesta în fața unei instanțe independente refuzul acordării autorizației de acces la informații clasificate care a condus la eliberarea sa din funcție. Curtea a reținut încălcarea acestor prevederi ca urmare a imposibilității instanței naționale de a analiza ... [Citeste]

Hotărârea pronunţată în cauza Letinčić c. Croaţiei. Drepturi de asigurări sociale acordate în considerarea stării de sănătate. Posibilitatea de a contesta raportul de expertiză medicală la o instituţie publică având competenţă exclusivă, aflată în subordinea ministerului pârât: Este compatibilă cu exigenţele art. 6 par. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale existenţa unui cadru legal în care se atribuie competenţa exclusivă de a efectua expertize medicale în domeniu unei instituţii publice desemnate de Ministerul Sănătăţii din Croaţia, pârât în cauză, în condiţiile analizate de Curte.   Într-o hotărâre recentă, pronunţată în cauza Letinčić c. Croaţiei[1] Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut ocazia să analizeze un cadru legal ... [Citeste]

Eliberarea din funcţie ca urmare a declanşării unei proceduri penale. Lipsa de claritate a prevederilor legale şi a unor garanţii jurisdicţionale suficiente împotriva arbitrariului. Încălcarea art. 6 şi art. 8 din Convenţie - Hotărârea Milojević s.a. c. Serbiei: Într-o decizie recentă, pronunţată în cauza Milojević şi alţii c. Serbiei[1], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut ocazia să analizeze din nou încetarea raporturilor de serviciu ca ingerinţă în dreptul la respectarea vieţii private protejat de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea s-a oprit în analiza sa la a constata că legislaţia în baza căreia reclamanţii au fost eliberaţi din funcţie, având caracter neclar şi acordând un drept discreţionar angajatorului ... [Citeste]

Decizii de inadmisibilitate

Decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 8 noiembrie 2016 în cauza Zeynep Mercan c. Turciei: Decizia de inadmisibilitate din 8 noiembrie 2016, pronunțată în cauza Zeynep Mercan c. Turciei (cererea nr. 56511/16), dată publicității astăzi, 17 noiembrie 2016,[1] are ca obiect plângerea formulată de un judecător turc arestat în iulie 2016 pentru presupuse legături cu Organizația Teroristă Gulenistă. Curtea a con ... [Citeste]

Decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Radi şi Gherghina c. României. Activitate desfășurată de un asistent personal al unei persoane cu handicap, angajat în baza Legii nr. 448/2006: Într-o decizie recentă[1], Curtea Europeană a Drepturilor Omului a avut ocazia să analizeze câteva aspecte privind activitatea asistenţilor personali ai persoanelor încadrate în gradul de handicap grav, conform Legii nr. 448/2006[ Curtea a fost sesizată cu mai multe plângeri referitoare la timpul de lucru al a ... [Citeste]

Decizia de inadmisibilitate pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în data de 2 februarie 2016 în cauza Corneliu Bîrsan şi Gabriela Victoria Bîrsan c. României: Decizia de inadmisibilitate din 2 februarie 2016, pronunțată în cauza Corneliu Bîrsan şi Gabriela Victoria Bîrsan (cererea nr. 79917/13), are ca obiect plângerea formulată de judecătorul României de la vremea respectivă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv de soţia sa, la epoca faptelor, preşe ... [Citeste]

Recenzii

Marius Emberland, The Human Rights of Companies. Exploring the Structure of ECHR Protection, Oxford University Press, 2006: Scopul principal al lucrării este analiza jurisprudenţei şi a doctrinei Curţii  Europene a Drepturilor Omului în acţiunile introduse de către/împotriva societăţilor comerciale. Autorul[1] se întreabă dacă nu suntem în prezenţa unui paradox: societăţile comerciale sub protecţia drepturilor omului. Paradoxul principal provine din această provocare: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are instr ... [Citeste]


Toate categoriile