Culegerea de hotărâri

Hotarârile CEDO în cauzele împotriva României.

Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile

În urma numeroaselor condamnari ale României, în opinia publica s-a transmis cu o siguranta specifica, de catre oamenii politici, presa ori de catre reprezentanti ai autoritatilor publice, ideea ca judecatorii poarta vina exclusiva a acestor condamnari, desigur, în planul cauzalitatii fiind ultima veriga înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazeaza pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare stiintifica amanuntita.

În aceasta lucrare am urmarit sa sintetizam fiecare cauza în care România a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sa gasim autoritatile potential responsabile, necrutând în vreun fel puterea judecatoreasca, si sa observam în ce masura acestea s-au conformat si au reactionat concret, dupa pronuntarea hotarârilor.

Utilitatea practica a culegerii de jurisprudenta de fata rezida în faptul ca sunt tratate toate hotarârile de condamnare pronuntate de Curtea europeana în cauzele împotriva României de la data ratificarii Conventiei, inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României si cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficiala la care cei interesati sa poata avea acces.

Rezumarea hotarârilor si extragerea argumentelor relevante din motivarea Curtii, cu riscul asumat de a afecta - câtusi de putin - acuratetea textului original, constituie totusi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea în timp scurt a întregii jurisprudente CEDO si devine un instrument util în biblioteca oricarui teoretician sau practician al dreptului, deziderat caruia îi serveste si modul în care a fost conceputa indexarea dupa cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din perioada 1994-2013 (9 volume).

Nu în ultimul rând, motivele expuse în analiza fiecarei spete privind autoritatile potential responsabile, desi emana de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curtii europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligati, în virtutea functiei sau profesiei, sa respecte sau sa garanteze exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisa nici evolutia dreptului intern, pozitiva sau negativa, autorii indicând – acolo unde au fost identificate – consecintele hotarârii, care ar trebui sa foloseasca celor interesati pentru a descoperi remediile interne actuale.

Scopul acestui studiu si metodologia aleasa au plecat tocmai de la o analiza foarte atenta a situatiei de fapt, a motivarii fiecarei hotarâri pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus în final la încalcarea dreptului fundamental respectiv. 

Multumim domnului prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecatorul român de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, domnului Razvan Horatiu Radu, Agentul Guvernamental al României la CEDO, doamnei dr. Roxana Rizoiu si domnului dr. Bogdan Aurescu, fosti agenti guvernamentali, precum şi domnului judecător Mihail Udroiu, care au prefatat lucrarea, prin prisma experientei deosebite si a privirii de ansamblu asupra întregului fenomen.

 

Autorii